1.În ce animal ai vrea să te reîncarnezi ?
În ce animal aş vrea ?! păi…probabil mi-aş alege să fiu un căţeluş super drăguţ,sau poate mi-aş dori să fiu un suflet libertin,o vieţuitoare liberă…
2.Ce ţi-ar lipsi cel mai mult în viaţă ?
Cu siguranţă părinţii..sunt cei mai importanţi pentru mine.Şi poate persoanele apropiate.
3.Ce apreciezi cel mai mult la o persoană ?
Un caracter pozitiv,o personalitate bună…să fie om.
4.Care-i culoarea preferată pentru haine ?
Movul,negrul şi albul. Poate şi altele,cine ştie ?!
5.Trei cuvinte care te definesc ca persoană ?
Numai trei cuvinte ? Păi aş zice prietenoasă,calmă,înţelegătoate.(şi uneori încăpăţânată)
6. O călătorie pe care ai vrea să o faci şi o ţară pe care ai vrea să o vizitezi?
Aş vrea să merg în Franţa,la Paris.Sau poate în Turcia.Sau din nou în Grecia.
7.Citatul/zicala preferată.
Nu ştiu exact.
8.Ce ţi-ar plăcea cel mai mult să faci ?
Cred că mi-ar plăcea să fiu la un party o zi întreagă cu toţi prietenii.
9.Dacă nu ai face ceea ce faci în fiecare zi,cu ce altceva ţi-ai dori să-ţi umpli timpul ?
Cu uitatul la DVD-uri,cu cititul unor cărţi interesante sau diferite activităţi noi.
10.Care e cea mai mare extravaganţă a ta ?
Dacă e vorba de ce am făcut,aş zice toate nebuniile cu prietenii.Dacă e vorba de ce aş face cred că ar fi să fac orice îmi trece prin cap.
11.Ce îţi place să faci atât de mult,încât ai plăti pentru asta ?
Cred că aş plăti pentru o şedinţă de foto inedită (nu ca model,ci pur şi simplu poze realizate de un profesionist.).Sau cred că aş plăti ori să mi se redecoreze camera,ori să îmi picteze camera.Un apus de soar ear fi excellent :D.
12.Dacă ai afla astăzi că mai ai de trăit exact 5 ani,ce ai face începând de mâine ?
Aş prefera să nu aflu,pentru că altfel mi-aş dori să termin liceul mai repede şi să intru la facultatea care mi-o doresc.Asta ar fi imposibil într-un timp aşa de scurt,nu ?
13.Dacă ai câştiga un million de euro neimpozabil,ai continua să faci ce faci acum ?
Da,normal.Numai că viaţa ar arăta cu totul diferit.
14.Peste 15 ani,ce ai vrea să scrie pe prima pagină despre tine,în cel mai important ziar din ţară ? Care ar fi titlul articolului ?
Aş prefera să nu apară nici un articol.Dar dacă nu pot evita asta ar trebui să scrie “A reuşit tot ce şi-a propus !’’ E bine :-s ?
15.Ce vrei să spună prietenii tăi despre tine la ceremonia ta funerară ?
Adică la înmormântare nu ? Păi ar fi interesant să spună :’’Fără ea nun e-am fi distrat la fel.’’
16.Dar pe piatra ta funerară ce vrei să scrie despre tine ?
Pe cruce ? O nu..nimic ! :D
17.Când erai mică ce le răspundeai celor mari la întrebarea : Tu ce vrei să te faci când vei fi mare ?
Visul oricărui copil : DOCTOR.
Crezi că mai ţin minte ?!
18. Ce ai face dacă ai ştii absolut sigur, dincolo de orice dubiu, că este imposibil să eşuezi?
Merg înainte.
19. Ce ai vrea să le spună copiii tăi nepoţilor tăi despre tine?
Nu ştiu.Că am fost o mamă bună şi că i-am învăţat numai lucruri bune pe care,şi ei,la rândul lor,le vor spune copiilor lor.
20. Dacă ai putea acum să te proiectezi în viitor, în ultima zi a vieţii tale ş să îţi iei un interviu, care sunt trei întrebări pe care ţi le-ai adresa?
Ai făcut tot ce ţi-ai dorit ?
Eşti mulţumită de tot ceea ce ai lăsat în urmă ?
Ţi-ai fi dorit o viaţă diferită ?
sâmbătă, 26 decembrie 2009
duminică, 20 decembrie 2009
Mulţumiri.
Pentru @ raza de soare care este mereu alături de mine,pentru că e mereu prezentă pe blog-ul meu,pentru că mereu aşteaptă cu drag continuările poveştilor mele.Mulţumesc raza mea de soare pentru premiul acordat pe blog-ul tau.
P.S.:Mulţumesc tuturor,nu numai razei de soare,care sunt alături de mine şi îmi apreciază toate creaţiile de pe blog.Mulţumesc BoObOo,prietena mea dragă,să ştii că nut e-am uitat şi n-o să te uit niciodată,mulţumesc şi lu` Dennu,prietena mea cea mai bună cu care împărtăşesc tot ce e posibil,mulţumesc.
P.S.:Mulţumesc tuturor,nu numai razei de soare,care sunt alături de mine şi îmi apreciază toate creaţiile de pe blog.Mulţumesc BoObOo,prietena mea dragă,să ştii că nut e-am uitat şi n-o să te uit niciodată,mulţumesc şi lu` Dennu,prietena mea cea mai bună cu care împărtăşesc tot ce e posibil,mulţumesc.
luni, 14 decembrie 2009
Poveste (VI)
,,De ce ?’’
Cu întrebarea asta stătea în fiecare secundă în minte.Nu ştia de ce.Nu ştia cum s-o abordeze.Trebuia să facă ceva cât mai repede,se apropia vacanţa şi n-avea s-o vadă câteva zile bune.Atunci s-a hotărât să-i lase în bancă un trandafir roşu,împreună cu un billet.Sigur o va face să-şi schimbe atitudinea şi astfel să vorbească cu el.Era încântat de idée şi,a doua zi,cu siguranţă o va pune în practică.Spera că asta o să schimbe totul.Poate se înşela,poate că nu,rămânea de văzut.A doua zi,ajuns la o florărie din apropierea şcolii,cumpără cel mai frumos trandafir existent şi porni spre şcoală.Intră în clasa lui,scoase o foaie de hârtie,şi începu să scrie ce simte.Apoi urcă la etaj,la clasa Anei.Spera să n-o găsească,să nu fie în clasă.Se întâlni pe hol cu colega ei,cea la care a început totul.
-Bună.îi spuse George.
-Bună.
-Ana e în clasă ?
-Nu,încă nu a ajuns.
-Ah,ce bine ! Am o rugăminte la tine.
-Spune…
-Te rog,poţi să-mi arăţi banca unde stă Ana ?trebuie să-i pun asta..şi-i arătă trandafirul.
-Da,sigur,vino.
Intrară amândoi în clasa goală.George se indreptă spre banca pe care fata i-o arătă.Lăsă trandafirul acolo spunând :,,Sper că tu ai puterea să schimbi situaţia.’’
-Ai spus ceva ? întrebă fata.
-Ă..te rog să nu-i spui nimic.
-A,da..stai liniştit.
Ieşi repede din clasă,nu vroia să-l găsească Ana.Tocmai când ajunse pe coridorul unde se afla clasa lui,o văzu.Îşi spuse că norocul era de partea lui,ratase întâlnirea cu câteva secunde.În timp ce fata se îndrepta spre clasa ei,George se gândea la reacţia ei şi la sentimental care îl va lăsa bileţelul lui după ce va fi citit.Ajunsă în clasă,Ana salută pe toţi cei prezenţi.Andreea,colega care îl ajutase pe George,o privi zâmbind.Nu-şi dădea seama de ce,nici nu-i trecea prin minte aşa ceva.Îşi puse ce avea în bancă,dând peste ceea ce-i lăsase George.
-Ce-i….
-Ai spus ceva ? întrebă Andreea.
-Nu,nimic.
Scoase trandafirul şi desfăcu bileţelul,citind în gând :,,Probabil că o să rămâi surprinsă când o să vezi trandafirul.Sper doar să citeşti până la capăt acest bilet.N-am găsit alt mod mai bun să vorbesc cu tine,dat fiind faptul că mă tot eviţi şi nu-mi răspunzi la telefon sau mesaje.Vreau să-ţi spun că gestul din seara aceea a fost ceva neaşteptat,un impuls.Poate consideri că a fost ceva necorespunzător,dar chiar am făcut ceea ce am simţit,fără să mă gândesc la urmările lui.Să fi fost o întâmplare când ne-am văzut prima oară sau doar mâna destinului?Nu ştiu.Ştiu doar că din acea clipă ceva s-a aprins,ceva care nu se poate stăpâni,de fiecare dată când te vedeam,îmi doream mai mult,şi mai mult să te am.Vreau doar să vorbim,să ne cunoaştem mult mai bine,să te am şi să fim împreună.Nu vreau să te oblig,nici nu-ţi impun asta.Dar faptul că mă ignori mă face să-mi fie teamă că nu mă vrei sau că,pur şi simplu nu mă placi.Te rog,vorbeşte cu mine,am nevoie de atâtea răspunsuri de la tine.Sper să-mi răspunzi la acest mesaj…
George. ‘’
Ana rămase nemişcată,nu ştia ce să creadă,ce să spună.Era pur şi simplu impresionată.Îşi dorea să fie cu el şi poate că acesta era momentul să înceteze să-l ignore.La sfâşitul programului,Ana îl sună pe George.
-Da ?
-Bună,sunt Ana.
-Ă..bună.
-Am..am văzut biletul…
-da ?!Mă bucur.
-Vroiam să te întreb când poţi să ne întâlnim.
-Păi,când vrei tu.
-A…atunci ne vedem duminică.
-Bine.Te pup.
-Pa.
Amândoi erau încântaţi.Pe de o parte,George era fericit că idea lui a dat roade,pe de altă parte Ana era bucuroasă că avea să-l vadă şi,poate,vor ajunge la un numitor comun.
Cu întrebarea asta stătea în fiecare secundă în minte.Nu ştia de ce.Nu ştia cum s-o abordeze.Trebuia să facă ceva cât mai repede,se apropia vacanţa şi n-avea s-o vadă câteva zile bune.Atunci s-a hotărât să-i lase în bancă un trandafir roşu,împreună cu un billet.Sigur o va face să-şi schimbe atitudinea şi astfel să vorbească cu el.Era încântat de idée şi,a doua zi,cu siguranţă o va pune în practică.Spera că asta o să schimbe totul.Poate se înşela,poate că nu,rămânea de văzut.A doua zi,ajuns la o florărie din apropierea şcolii,cumpără cel mai frumos trandafir existent şi porni spre şcoală.Intră în clasa lui,scoase o foaie de hârtie,şi începu să scrie ce simte.Apoi urcă la etaj,la clasa Anei.Spera să n-o găsească,să nu fie în clasă.Se întâlni pe hol cu colega ei,cea la care a început totul.
-Bună.îi spuse George.
-Bună.
-Ana e în clasă ?
-Nu,încă nu a ajuns.
-Ah,ce bine ! Am o rugăminte la tine.
-Spune…
-Te rog,poţi să-mi arăţi banca unde stă Ana ?trebuie să-i pun asta..şi-i arătă trandafirul.
-Da,sigur,vino.
Intrară amândoi în clasa goală.George se indreptă spre banca pe care fata i-o arătă.Lăsă trandafirul acolo spunând :,,Sper că tu ai puterea să schimbi situaţia.’’
-Ai spus ceva ? întrebă fata.
-Ă..te rog să nu-i spui nimic.
-A,da..stai liniştit.
Ieşi repede din clasă,nu vroia să-l găsească Ana.Tocmai când ajunse pe coridorul unde se afla clasa lui,o văzu.Îşi spuse că norocul era de partea lui,ratase întâlnirea cu câteva secunde.În timp ce fata se îndrepta spre clasa ei,George se gândea la reacţia ei şi la sentimental care îl va lăsa bileţelul lui după ce va fi citit.Ajunsă în clasă,Ana salută pe toţi cei prezenţi.Andreea,colega care îl ajutase pe George,o privi zâmbind.Nu-şi dădea seama de ce,nici nu-i trecea prin minte aşa ceva.Îşi puse ce avea în bancă,dând peste ceea ce-i lăsase George.
-Ce-i….
-Ai spus ceva ? întrebă Andreea.
-Nu,nimic.
Scoase trandafirul şi desfăcu bileţelul,citind în gând :,,Probabil că o să rămâi surprinsă când o să vezi trandafirul.Sper doar să citeşti până la capăt acest bilet.N-am găsit alt mod mai bun să vorbesc cu tine,dat fiind faptul că mă tot eviţi şi nu-mi răspunzi la telefon sau mesaje.Vreau să-ţi spun că gestul din seara aceea a fost ceva neaşteptat,un impuls.Poate consideri că a fost ceva necorespunzător,dar chiar am făcut ceea ce am simţit,fără să mă gândesc la urmările lui.Să fi fost o întâmplare când ne-am văzut prima oară sau doar mâna destinului?Nu ştiu.Ştiu doar că din acea clipă ceva s-a aprins,ceva care nu se poate stăpâni,de fiecare dată când te vedeam,îmi doream mai mult,şi mai mult să te am.Vreau doar să vorbim,să ne cunoaştem mult mai bine,să te am şi să fim împreună.Nu vreau să te oblig,nici nu-ţi impun asta.Dar faptul că mă ignori mă face să-mi fie teamă că nu mă vrei sau că,pur şi simplu nu mă placi.Te rog,vorbeşte cu mine,am nevoie de atâtea răspunsuri de la tine.Sper să-mi răspunzi la acest mesaj…
George. ‘’
Ana rămase nemişcată,nu ştia ce să creadă,ce să spună.Era pur şi simplu impresionată.Îşi dorea să fie cu el şi poate că acesta era momentul să înceteze să-l ignore.La sfâşitul programului,Ana îl sună pe George.
-Da ?
-Bună,sunt Ana.
-Ă..bună.
-Am..am văzut biletul…
-da ?!Mă bucur.
-Vroiam să te întreb când poţi să ne întâlnim.
-Păi,când vrei tu.
-A…atunci ne vedem duminică.
-Bine.Te pup.
-Pa.
Amândoi erau încântaţi.Pe de o parte,George era fericit că idea lui a dat roade,pe de altă parte Ana era bucuroasă că avea să-l vadă şi,poate,vor ajunge la un numitor comun.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)