sâmbătă, 31 octombrie 2009

Poveste (IV)

Era deja luni şi,ca de obicei,era o zi de şcoală.George intră în curtea liceului.Se opri într-un loc.Căuta cu privirea pe cineva.O căuta pe Ana.Dar ea nu era pe nicăieri.Intră în clădire,poate avea s-o găsească acolo.Dar nu era.Avea s-o caute la etaj,unde ştia că învaţă,dar putea să facă asta abia când clopoţelul acela blestemat anunţa pauza.Intră în clasă îngândurat.Trebuia să-i dea o explicaţie pentru gestul lui,pentru sărutul acela neaşteptat.Se aşeză în bancă,chiar atunci când profesorul intră.Toată ora fusese absent,nu era în apele lui,iar gândul îi zbura la Ana,la acea fată simplă,care parcă l-a înnebunit,deşi nu-i făcuse nimic,nici măcar nu vorbiseră de foarte multe ori.Simţea nevoia să-i spună cât mai repede ce simte pentru ea,vroia s-o aibă în braţe şi s-o sărute.Dar el încerca să găsească o explicaţie pentru toate sentimentele lui,sigur ea va căuta motive să înţeleagă de ce.Nu ştia nici el din ce cauză.Poate ochii ei mari şi verzi au fost cauza,poate avea ceva fermecător în sclipirea lor sau poate că s-a întâmplat pur şi simplu.Se uită la ceas.Trecuse doar un sfert din oră.Încerca să ia parte la tot ceea ce se întâmpla în clasă,dar îi era greu,nu putea să se concentreze.Privea doar la acele ceasornicului,care parcă refuzau să se mişte în modul lor normal.Timpul trecea.Dar încet,atât de încet ! Ca prin minune clopoţelul sună.George ţâşni din bancă,nu putea să mai aibă răbdare.Urcă la etaj.Se interesă unde învăţa.Din clasa ei ieşeau câteva fete.
-Chemaţi-o pe Ana,vă rog,spuse el.
-Ana nu a venit azi la şcoală,zise una dintre fete.
-De ce,ce a păţit ?
-Nu ştim,probabil nu se simte bine.
Băiatul scoase telefonul ca s-o sune,dar îşi aminti că nu-i ceruse niciodată numărul de telefon.
-Staţi ! daţi-mi numărul ei,le rugă pe fete.
După ce-l notă în agenda telefonului,apelă.Dar ea nu răspunse.Îşi zise că probabil nu-l aude,sau doarme,nesimţindu-se bine.Avea să sune mai târziu,să n-o deranjeze acum.Dar…
…….Ana era în clasă.Rugase pe toţi colegii să spună oricui întreba de ea că nu este la şcoală.
De ce ? De ce făcuse asta ?
(Va continua.)


Voi ce credeţi ?
Să vedem părerile voastre,poate povestea continuă în alt mod.

14 comentarii:

  1. Imi cer mii de scuze celor care au asteptat continuarea povestii.Dar acum am reusit s-o postez,n-am avut timp si nici nu m-am simtit prea bine.Scuze.Sper sa va placa.
    Pupici si numai bine !

    RăspundețiȘtergere
  2. eu cred ca si ea simte la fe,doar ca nu prea are curaj :>
    abia astept continuarea :x !

    RăspundețiȘtergere
  3. imi pare rau ca nu te-ai simtit bine...sper ca te-ai insanatosit!!!

    RăspundețiȘtergere
  4. imi place povestioara...ne cam tii in suspans:))

    RăspundețiȘtergere
  5. eu ce sa spun...

    George va intreba mereu, o va cauta pe Ana...ea nu va raspunde dar nici el nu va afla ca minte...si ceva neasteptat se va intampla...ii va trimite o scrisoare acasa, aflandu-i adresa...Ana nu-i va raspunde etc etc...dar va primi in continuare crisori si poti extinde povestirea cu continutul acestor scrisori:))...o idee:D

    RăspundețiȘtergere
  6. Nu.n`am disparut :)).Promit sa ma gandesc la continuare in weekend-ul asta si sa o postez.Lipsesc asa de mult de aici pentru ca nu prea am timp sa ma ocup de blog :d.Imi pare rau :-s

    RăspundețiȘtergere
  7. Cred ca o sa cedezea ea odata si odata. Sper... el e genul de baiat cum rar mai gasesti.
    Asteptam asteptam:D

    RăspundețiȘtergere
  8. yay, dar mie mi se pare evident ^^
    ii impartaseste aceiasi confuzie, doar ca e mai timida. evident, s-au indragostit de cand au dat [rima ara nas in nas.
    ma rog, asta mi-a inspirat mie :-??

    RăspundețiȘtergere
  9. te invit la un concurs pt bloggeri cu premii pentru fete http://ianculescul.blogspot.com/2009/11/concurs.html

    RăspundețiȘtergere
  10. aunt singura care a remarcat ca povestea a fost postata la 15:00?
    am citit-o pe toata, si sincer chiar m-ai facut sa zambesc:)

    RăspundețiȘtergere